Frescă contemporană în care vedem imaginea României celor 30 de ani de democrație originală și ce am înțeles noi despre libertate și statul de drept .
Avem în centru, un cleptocrat ordinar, fost și viitor mîndru pușcăriaș mioritic, un lăutar, o icoană și în plan secund, niște pupă cur anonimi…din păcate mai lipsesc, un judecător și Marele Mut, cu abecedarul la subraț ca totul să fie perfect.
Fiecare astfel de jeg, prin prezența lui ne complică viețile și ne refuză dreptul legitim la un altfel de prezent. Ei, sunt cei responsabili pentru dezastrul prezent, ei sunt responsabilii pentru numărul tot mai mare de imbecili cu drept de vot, ei și numai ei.
O să-mi spuneți că vina o purtăm noi, greșit.
Atunci cînd oferta politică e doar asta și indiferent de cum și ce votezi, tot ei sunt acolo, la putere, atunci vina nu mai este a noastră, e exclusiv a lor. A încerca să schimbi această stare de fapt este imposibil pentru noi, alegătorii. Nu avem pîrghiile legale de a condiționat votul și atîta timp cît avem acest handicap, nu putem schimba nimic.
Paradoxul la acest capitol vine din vremea criminalului Iliescu, atunci au furat, Romania și dreptul nostru legitim la un stat de drept. Votul, elementul de bază într-o democrație reală,e obligatoriu să fie unul pe care se sprijină societatea și tot el, votul, oferă legitimitate și siguranță celor care au acest drept la un altfel de prezent și viitor.
Faptul că tratăm cu sictir acest drept, dreptul la vot și la ce ar trebui să oblige el, face ca noi să nu mai avem ici un fel de putere asupra lor, indiferent dacă ne prezentăm ori nu la urne ori de opțiunea noastră atunci cînd punem ștampila unde cred noi de cuviință. Dată fiind inutilitatea acestui act, democrația este o iluzie și alternanța la putere este mimată perfect oferind legitimitate unor infractori cleptocrați, egalii unor semizei pomeniți prin basme odinioară.
99% dintre politicienii și „oamenii de afaceri mioritici” sunt bișnițarii și speculanții de ieri, de asta România pentru ei e mumă și pentru noi, ciumă.
Vin alegerile, start bun pentru politicieni de țopăit dintr-o barcă în alta, pentru pomeni electorale și promisiuni uitate imediat după ce sublimul țugulan mioritic pune ștampila pe buletinul de vot acolo unde trebuie.
Fac un pronostic, la cît de tare duduie Romania la capitolele prosperitate și respect față de lege nici măcar 40% dintre cei cu drept de vot nu se vor prezenta la urne, atunci, întreb și eu ca boul, ce reprezentare are un partid, atunci cînd el este susținut doar de cîteva mii de oameni și care mai este legitimitatea lui, în fața poporului pe care spune că îl reprezintă?